Un articol minunat care chiar merita citit este “Oameni si gunoaie din bucuresti: ‘Daca nu va luam gunoiul, sunteti morti“, publicat in Cotidianul…. citindu-l mi-am amintiti de greva magrebienilor din Paris (atunci capitala franceza a fost blocata timp de cateva zile din cauza gunoaielor neridicate) care isi cereau drepturile si de faptul ca… orice meserie (bine facuta) este “bratara de aur” 
Lectura placuta!
‘Inca nu s-a luminat bine de ziua, oamenii se trezesc nervosi din somn, ies la geam si incep sa ne injure ca nu-i lasam sa doarma. Sa venim, striga, sa luam gunoiul cand sunt ei la serviciu. Ne baga si ne scot, ne trag, ne fac. Ei nu vad Bucurestiul ca pe un animal urias caruia cineva trebuie sa ii raneasca balegarul de sub coada si nu stiu ca treaba asta e o industrie care duduie zi si noapte. (…)
Cele sase firme de salubritate scot din oras in fiecare zi cinci mii de tone de gunoi intr-un proces planificat la minut si la metru patrat. „Ba, daca nu va luam gunoiul cateva zile, muriti“, spune nea Marin printre dinti. (…)
Vreo 50 de sateni din Corbii Mari sunt gunoieri in Bucuresti, fac naveta 60 de kilometri cu un autobuz de la REBU, nu-i costa nimic. „Ia intereseaza-te de unde e femeia care matura scarile la tine in bloc, imi spune Ion. Bag mana-n foc ca e tot de la mine din sat. Degeaba avem pamant daca nu avem cu ce il lucra. N-avem bani. Guvernantii astia de dupa revolutie si-au batut joc de agricultura. Si noi, taranii, am ajuns sa maturam strazile prin Bucuresti.“ (…)
Eu nu m-am ras cateva zile inainte de a intra printre gunoieri, mi s-a parut ca asa as fi mai de-al lor, chiar ma bucuram ca scap de enervantul ritual cosmetic de dimineata, dar am observat ca toti vin ca niste domni, barbieriti, parfumati, si pleaca tot asa. Iar la maturatoarele cu care am mancat parizer si hamsii pe iarba am observat unghii curate, par vopsit, urme de ruj. „Cine-i murdar e murdar si aici, si acasa, si peste tot, spune Zana Rusu. Eu sunt femeie, ma ingrijesc ca o femeie. Matur strazile, dar lucrez toata ziua printre oameni, se uita toti la mine.“ (…)
Zana Rusu matura in fiecare zi Bdul. Regina Maria, de la Primaria Sectorului 4 pana in Piata Unirii. A plecat dintr-un sat din Vaslui dupa ce i-au ars de vii copiii in casa. N-a mai putut vedea locul ala. A stat un an de zile la nebuni, la Socola, visand in fiecare noapte cum toarna apa peste copiii ei cuprinsi de flacari. Cand si-a mai revenit, sora ei a chemat-o in Bucuresti si i-a gasit de munca la REBU, maturatoare. Barbatul ei s-a angajat maturator la niste blocuri. Impreuna castiga 1.300 de lei pe luna. Stau in Baneasa, judetul Giurgiu, o comuna din care zilnic vin in Bucuresti, la munca, 50-60 de gunoieri. Au inchiriat un grajd din curtea unei vaduve, l-au amenajat cum au putut si ei si se poate spune acum ca e o casa de oameni. In loc de bani isi plateste chiria muncind cu ziua. Creste acolo un porc si niste pasari. Banii Zanei se duc pe medicamente. „E pentru fondul psihic“, zice ea aratandu-mi doua pastile. Le ia zilnic. Nu-si mai doreste nimic de la viata, vrea doar ca strada, strada ei, sa ramana curata in urma. Si pe-o parte, si pe alta.’
Astea au fost doar cateva paragrafe care mi-au placut mie… restul articolului il gasiti aici 
)
