Am inceput o discutie in tandem cu Iulia, in ritm de haiku:
Dimineata grabita
Soarele de toamna lumineaza
Ochii ursuletului second-hand (juditha)
O frunza aluneca
Coltul de geam straveziu. (artmiss)
Clipa-i eternitate
Margele privesc
Toamna printre sticle. (artmiss)
Insa cel mai frumos din ce am aflat pana cum, este unul al Iuliei.
fluturele J zboara,
se pierde in inaltimi…
oftez in ceata.
tu ai fost cu mine?
sau poate ca nu.
ok, sa inteleg ca asta e continuarea?
)
Iata raspunsul:
oare cine mai stie?
cioburi de tare demult
pene de abur
aluneca spre cerul
gri rosiatic.
“imi placea sa ma imbrac
in haina gri”.
iarna cu soare.
isi aranjeaza parul
in umbra.