Un articol minunat care chiar merita citit  este “Oameni si gunoaie din bucuresti: ‘Daca nu va luam gunoiul, sunteti morti“, publicat in Cotidianul…. citindu-l mi-am amintiti de greva magrebienilor din Paris (atunci capitala franceza a fost blocata timp de cateva zile din cauza gunoaielor neridicate) care isi cereau drepturile si de faptul ca… orice meserie (bine facuta) este “bratara de aur”

Lectura placuta!

‘Inca nu s-a luminat bine de ziua, oamenii se trezesc nervosi din somn, ies la geam si incep sa ne injure ca nu-i lasam sa doarma. Sa venim, striga, sa luam gunoiul cand sunt ei la serviciu. Ne baga si ne scot, ne trag, ne fac. Ei nu vad Bucurestiul ca pe un animal urias caruia cineva trebuie sa ii raneasca balegarul de sub coada si nu stiu ca treaba asta e o industrie care duduie zi si noapte. (…)

Cele sase firme de salubritate scot din oras in fiecare zi cinci mii de tone de gunoi intr-un proces planificat la minut si la metru patrat. „Ba, daca nu va luam gunoiul cateva zile, muriti“, spune nea Marin printre dinti. (…)

Vreo 50 de sateni din Corbii Mari sunt gunoieri in Bucuresti, fac naveta 60 de kilometri cu un autobuz de la REBU, nu-i costa nimic. „Ia intereseaza-te de unde e femeia care matura scarile la tine in bloc, imi spune Ion. Bag mana-n foc ca e tot de la mine din sat. Degeaba avem pamant daca nu avem cu ce il lucra. N-avem bani. Guvernantii astia de dupa revolutie si-au batut joc de agricultura. Si noi, taranii, am ajuns sa maturam strazile prin Bucuresti.“ (…)

Eu nu m-am ras cateva zile inainte de a intra printre gunoieri, mi s-a parut ca asa as fi mai de-al lor, chiar ma bucuram ca scap de enervantul ritual cosmetic de dimineata, dar am observat ca toti vin ca niste domni, barbieriti, parfumati, si pleaca tot asa. Iar la maturatoarele cu care am mancat parizer si hamsii pe iarba am observat unghii curate, par vopsit, urme de ruj. „Cine-i murdar e murdar si aici, si acasa, si peste tot, spune Zana Rusu. Eu sunt femeie, ma ingrijesc ca o femeie. Matur strazile, dar lucrez toata ziua printre oameni, se uita toti la mine.“ (…)

Zana Rusu matura in fiecare zi Bdul. Regina Maria, de la Primaria Sectorului 4 pana in Piata Unirii. A plecat dintr-un sat din Vaslui dupa ce i-au ars de vii copiii in casa. N-a mai putut vedea locul ala. A stat un an de zile la nebuni, la Socola, visand in fiecare noapte cum toarna apa peste copiii ei cuprinsi de flacari. Cand si-a mai revenit, sora ei a chemat-o in Bucuresti si i-a gasit de munca la REBU, maturatoare. Barbatul ei s-a angajat maturator la niste blocuri. Impreuna castiga 1.300 de lei pe luna. Stau in Baneasa, judetul Giurgiu, o comuna din care zilnic vin in Bucuresti, la munca, 50-60 de gunoieri. Au inchiriat un grajd din curtea unei vaduve, l-au amenajat cum au putut si ei si se poate spune acum ca e o casa de oameni. In loc de bani isi plateste chiria muncind cu ziua. Creste acolo un porc si niste pasari. Banii Zanei se duc pe medicamente. „E pentru fondul psihic“, zice ea aratandu-mi doua pastile. Le ia zilnic. Nu-si mai doreste nimic de la viata, vrea doar ca strada, strada ei, sa ramana curata in urma. Si pe-o parte, si pe alta.’

Astea au fost doar cateva paragrafe care mi-au placut mie… restul articolului il gasiti aici

Este vorba de un joc…. asa ca distractie placuta (joul il gasiti aici )

Sau mai multe info aici

… by Isabella Rossellini

Mai multe aici.

Let’s dance \:D/

… My boy lollipop

You make my heart go giddyap

You are as sweet as candy

You’re my sugar dandy…

Dupa multa vreme, cheful de scris mi-a revenit…

Luna apasa

Sufletul pe nisip ud.

Steaua de mare,

Alearga valuri negre.

Frica de rece…

‘I don’t like you, but I love you…

Seems that I’m always, thinking of you

Oooooo, you treat me badly, I love you madly…

You really got a hold on me…”

Imi placea de Zooey Deschanel din Elf, si apoi am vazut-o si in Yes Man… si… nu stiu daca inca pot sa o trec la locul de onoare, langa Johnny Depp (my one favourite actor), insa o gasesc adorabila. Are ceva in felul de a fi, si in voce, ce atrag atentia… In fine, imi place tipa, si canta si fain… mai am putin pana la a spune ca o admir… trebuie sa o mai analizez putin cum joaca…

PS: I really have a crush on this song

Piata imobiliara din SUA: Ai un dolar? Cumpara o casa!

Cum a pornit totul…

Dupa ce efectele crizei subprime din SUA s-au propagat si in jurul lumii, doborand burse, multinationale, si chiar tari (n.r. Islanda a fost prima tara europeana grav afectata de criza), ochii intregii lumi se intorc iar inspre “tara tuturor posibilitatilor”. Locuinte si terenuri de peste tot din SUA sunt scoase la licitatie, la valori cu mult sub cele la care aceste imobile erau cotate acum un an.

The crisis of credit

Detroit, orasul posibilitatilor – ‘Ai un dolar? Cumpara o casa!’

Cu un dolar nu mai cumperi prea multe (n.r. in SUA) zilele astea. In Detroit insa, cu un dolar poti cumpara chiar o casa, scrie ABC News.

Supranumit Motown sau The Motor City (n.r. orasul motor), Detroit a cunoscut una din cele mai mari cresteri ale populatiei in perioada interbelica, cand Ford deschidea aici prima fabrica auto din SUA. Pe parcursul anilor, alte companii auto, precum GM sau Chrysler si-au deschis aici cele mai mari reprezentante din SUA, facand din Detroit, inima industriei auto americane.

Nu e de mirare, ca atunci cand criza economica mondiala a inceput sa ‘loveasca’ sectorul auto, efectele ei asupra orasului Detroit si asupra cetatenilor sai au fost mult mai mari. Ramase fara loc de munca, in urma disponibilizarilor, mii de familii nu au mai putut sa-si plateasca ipotecile la case, iar bancile s-au vazut nevoite sa scoata locuintele la licitatie pentru a-si recupera banii.

Situatia actuala, este similara cu cea din anii ‘73-’79, cand criza petrolului si intrarea autoturismelor straine pe piata americana, au avut un impact negativ asupra industriei auto a SUA.

Saptamana trecuta, Chicago Tribune scria ca pretul mediu de vanzare al unei case din Detroit, primul mare oras american care a dat faliment, scazuse pana la 7.500 de dolari in luna decembrie. Saptamana aceasta insa, pot fi gasite pe site-ul realtor.com, case, pentru care licitatia incepe de la 1, 50, 75 sau 100 de dolari, adica cel mult 400 de lei.

Casele, majoritatea ‘bank owned’ (trecute in proprietatea bancii), au fost scoase de banci la vanzare prin licitatie, deoarece proprietarii nu-si mai pot achita ratele. O parte din aceste locuinte au fost incendiate (probabil pentru incasarea asigurarii) si au nevoie de reamenajare. Totusi, cu toate cheltuielile de reamenajare si consolidare, cumpararea unei asemenea case este o afacere, atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator.

Continuarea aici.

Via Silvi (Y!M) cu dedicatie pentru Laur

Iata cum am ajuns in criza…

…si dupa cum bine stim, pietele financiare si de capital sunt interconectate intre ele (pentru noi, liberalizarea acesteia era o cerinta pentru aderarea la UE), asa ca din momentul in care fluturasul din SUA a batut “usor” din aripioare… nu a durat mult pana “uraganul” a ajuns si la noi… sau America stranuta si restul lumii raceste